Forum Culinar: Rodii - Forum Culinar

Salt la continut

  • 3 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Rodii

#1 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 02:38 PM

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Myrtales
Familia : Lythraceae
Genul : Punica
Specia : Punica granatum

Rodia (Punica granatum) este un arbore mic sau arbust foios de inaltime pâna la 5–8 m. In fapt, termenul de rodie reprezinta fructul, iar planta se numeste rodiu sau rodier. Acesta creste pe o arie care se intinde din Iran pâna la Muntii Himalaya in India de nord si este cultivat si naturalizat in intreaga regiune mediteraneana inclusiv in Caucaz din vremuri antice. Este cultivat pe scara larga in Iran, India, zonele uscate din Sud-Estul Asiei, Malaya, Indiile Orientale, si Africa tropicala. Introdus in California de colonistii spanioli in 1769, rodierul este acum cultivat mai ales in zonele uscate din California si Arizona pentru fructele sale exploatate comercial ca sucuri cu o popularitate in crestere din 2001.

Imagine atasata: 97_63f6af2325985dc0d0099e8f512380c5.jpg

Frunze si fruct
Frunzele sunt dispuse opus sau subopus, sunt lucioase, inguste-alungite, intregi, au 3–7 cm in lungime si 2 cm in latime. Florile sunt rosii-deschis, 3 cm in diametru, cu patru sau cinci petale (adesea mai multe la plantele cultivate).

Imagine atasata: 97_a3f6a73cfe8a9898bb1bbf3e07e6b40c.jpg

Fructul are dimensiune mai mare decât portocala si mai mic decât grapefruit-ul, 7–12 cm in diametru cu o forma hexagonala rotunjita, are o coaja rosie groasa si in jur de 600 seminte, prezentând placentatie parietala. Semintele si pulpa ce le inconjoara, numita fruct fals, sunt comestibile. Unele soiuri au pulpa de culoare violet.

Imagine atasata: 97_04ae80e48f0897da12baf4e8cbf1261f.jpg
Imagine atasata: 97_ced5b7a634ab764985dddb8e6f076ff8.jpg
Imagine atasata: 97_76dc25115f178798a0c536964e794666.jpg

Specii
Genul Punica este reprezentat de doar doua specii.
* Punica granatum: este specia cea mai cunoscuta, inalta de pâna la 2-4 m, cu frunze caduce lanceolate si nu foarte mari, de o culoare verde lucitor, cu flori mari solitare sau reunite in grupuri la extremitatea ramurilor, de un rosu viu, cu varietati de flori simple sau duble, ce pot fi de culoare rosie, roz sau alba ; infloreste in iunie-august si da fructe comestibile de un gust acru.
* Punica protopunica: este o specie aproape necunoscuta, in pericol de extinctie, din care supravietuiesc câteva exemplare in insula Socotra din Oceanul Indian (Yemen), unde este endemica. Se prezinta ca un arbust de circa 3-5 m, cu flori de un rosu stralucitor si fructe care isi schimba culoarea din verde in rosu inchis, ajunse la maturitate. Fructele sunt mai mici si mai putin dulci.

#2 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 02:45 PM

Cultivare si utilizari
Rodierul este o planta rezistenta la seceta, si poate fi cultivata in regiuni uscate cu clima mediteraneana (cu ierni ploioase) sau in regiuni cu veri ploioase. In regiunile mai umede, rodierii risca putrezirea radacinilor din cauza unor boli datorate unor ciuperci. Sunt plante tolerante la inghet moderat, pana la −10°C.
Rodierul este originar din Persia (Iran) si se cultiva in Asia Centrala, Georgia, Armenia, Azerbaijan si regiunea Mediteranei de cateva milenii.
In Georgia si Armenia, la est de Marea Neagra, exista cranguri de rodieri salbatici in preajma unor asezari antice abandonate. Cultivarea rodiei are o lunga istorie in Armenia; resturi de rodie datand din anii 1000 i.e.n. au fost gasite in aceasta tara.
A fost identificat pericarp de rodie carbonizat in nivelele din Epoca Bronzului de la Ierihon, ca si in nivelele din Epoca Bronzului de la Hala Sultan Tekke in Cipru si Tiryns. O rodie mare, uscata a fost gasita in mormantul lui Djehuty, servitorul Reginei Hatshepsut. Documente cu scriere cuneiforma mesopotamiene mentioneaza rodiile de la jumatatea mileniului al treilea i.e.n. Planta este de asemenea crescuta extensiv in China de Sud si Asia de Sud-Est, unde a ajuns fie pe Drumul Matasii, fie adusa de corabiile comerciale.
Orasul antic Granada din Spania a primit numele de la acest fruct in perioada maura. Colonistii spanioli au introdus mai tarziu fructul in regiunea Caraibelor si America Latina, dar in coloniile engleze nu a avut prea mult succes: "Plantati-o langa marginea casei, aproape de zid. Astfel va creste sanatos, va inflori frumos, si va face fructe in anii caldurosi. Am douazeci si patru pe un singur copac..." spunea Doctorul Fothergill. Rodia fusese introdusa ca fruct exotic in Anglia cu un secol in urma, de John Tradescant cel Batran, dar nu a facut fructe acolo, asa ca a fost introdusa repetat in coloniile americane, chiar si in New England. A avut succes in sud: Bartram a primit un butoi de rodii si portocale de la un corespondent din Charleston, South Carolina in 1764. Thomas Jefferson a plantat rodieri la Monticello in 1771: ii avea de la George Wythe din Williamsburg.

Utilizari culinare
Dupa desfacerea rodiei prin taierea cu cutitul, fructele false se separa de coaja si de structurile interne de sustinere. Separarea fructelor false rosii poate fi simplificata prin efectuarea acestei actiuni intr-un vas cu apa, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de sustinere plutesc. Intreaga samanta se consuma cruda, desi se doreste doar partea carnoasa din exteriorul ei. Gustul difera in functie de soiul de rodie si de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar in majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia buna de mancat, mai putin taninata, este cea care are coaja usor stearsa, ca si cum ar fi fost frecata de perete, cu urme albe, nu de un rosu puternic. Cele foarte rosii sunt foarte acre, putand fi folosite in salate.
Sucul de rodie este o bautura populara in Orientul Mijlociu, si este folosit si in bucatariile traditionale iraniana si indiana; in Statele Unite ale Americii a inceput sa fie comercializat pe scara larga in 2002. Concentratul de rodie este folosit si in bucataria siriana. Siropul de rodii este ingrosat si indulcit cu suc de rodie; este folosit si in cocktailuri. Inainte de raspandirea rosiilor in Orientul Mijlociu, rodia este folosita in multe mancaruri persane; poate fi gasita inca in unele retete traditionale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci si suc de rodie, de regula servit cu carne de rata sau alta pasare si orez) si ash-e anar (supa de rodie).
Semintele de rodie salbatica sunt uneori folosite drept condiment, si cunoscute sub numele de anardana (care in traducere din persana inseamna seminte - dana - de rodie - anar), mai ales in bucatariile indiana si pakistaneza dar si ca inlocuitor de sirop de rodie in bucataria persana sau cea din Orientul Mijlociu. Semintele sunt separate de pulpa, uscate timp de 10–15 zile si folosite la productia de curry sau alte condimente. Semintele pot fi si pisate pentru a evita ca semintele sa ramana intre dinti la consumarea felurilor de mancare bazate pe acestea. Semintele de rodie salbatica daru din Muntii Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.
In Turcia, Armenia si Azerbaidjan, rodia este folosita in mai multe moduri, mai ales sub forma de suc. In Turcia, sosul de rodie (turca nar eksisi) este folosit la salate, la marinarea carnii, sau este baut. Semintele de rodie sunt si ele folosite in salate, in muhammara (pasta turceasca de usturoi cu nuca) si in güllaç, un desert turcesc. In Azerbaidjan si Armenia, rodia este folosita si pentru producerea unui vin.
In Grecia, rodia (greaca ροδι, rodi) este folosita in multe retete, cum ar fi kollivozoumi, o supa-crema din grau fiert, rodii si stafide. Rodia este folosita si pentru lichior, topping de inghetata, sau amestecata cu iaurt, sau sub forma de gem.

Implicatii in sanatate
Furnizand 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, continut in 100 ml, sucul de rodie este si o excelenta sursa de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu si de polifenoli antioxidanti . Cu toate acestea, rodia nu e o sursa importanta de nutrimente.
Cei mai abundenti polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiti punicalagini prezentati in cercetarile publicate in perioada 1990-2007 ca avand capacitatea de a epura radicalii liberi puternici in studiile de laborator. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.
Multi producatori de alimente si de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizarii extractelor de rodie, care nu contin zahar, calorii sau aditivi, in locul sucului, ca ingrediente favorabile sanatatii in produsele lor. In majoritate, extractele de rodie contin in mod special acid elagic, care poate fi absorbit in corpul uman numai dupa consumul de punicalagini.
In studii preliminare de cercetare in laborator si in cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient in reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace , incluzand oxidarea LDL , statusul oxidativ al macrofagelor si formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape in ateroscleroza si in boala cardiovasculara . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificati ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc acesti factori de risc. S-a aratat ca rodia intervine in reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE).
Cercetarea sugereaza ca sucul de rodie ar putea fi eficient impotriva cancerului de prostata si in osteoartrita. In 2007,au fost aprobate sase testari clinice efectuate in Statele Unite ale Americii, Israel si Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostata sau hiperplazia de prostata, in diabet sau in limfom.
Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale si antibacteriene impotriva placii dentare.

#3 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 02:47 PM

Rodiile si simbolismul

* Este foarte probabil ca Fructul oprit sa fi fost mai degraba o rodie decat un mar, data fiind etimologia sa si presupusul habitat precizat de Geneza.
* Exodul capitolul 28:33–34 indemna ca rodiile sa fie reprezentate pe robele preotilor Evrei. 1 Regii capitolul 7:13–22 descrie rodiile zugravite in Templul Regelui Solomon din Ierusalim. Traditia evreiasca spune ca rodiile sunt un simbol al virtutii, pentru ca se spune ca are 613 seminte care corespund cu cele 613 mitzvot sau porunci ale Torei. Din aceasta cauza si altele, multi evrei mananca rodii cu ocazia sarbatorii Ros haSana.
* Tot din aceste considerente, rodia este un motiv intalnit si in decoratiile religioase crestine. De obicei, sunt cusute pe materialul de pe vesminte sau pe hainele folosite de preoti la liturghie sau incrustate in metal.
* Rodierul salbatic nu crestea in mod natural in zona egeeana in vremurile neolitice. El isi are originea in Iranul de Est si a intrat in lumea egeeana de-a lungul acelorasi retele culturale care au adus si zeita pe care o adorau anatolienii sub numele de Cybele, iar mesopotamienii sub numele de Ishtar.
* Mitul Persefonei, zeita Infernului, face referire, de asemenea, la rodie. Intr-una din versiunile mitologiei grecesti, Persefona este rapita de zeul Infernului, Hades care o obliga sa traiasca in Infern, ca sotie a lui. Mama acesteia, Demeter (zeita recoltelor), a intrat in doliu dupa fiica-i pierduta si de aceea tot ce era verde a incetat sa mai creasca. Zeus, cel mai puternic dintre zeii eleni, nu putea sa lase Pamantul sa moara, asa ca i-a ordonat lui Hades s-o elibereze pe Persefona. Regula ursitoarelor (Fates) cerea ca oricine ar fi consumat mancare sau bautura din Infern sa fie menit sa petreaca o vesnicie acolo. Persefona n-a mancat, dar Hades a pacalit-o sa guste patru seminte de rodie in timpul cat i-a fost prizoniera si, datorita acestui fapt, ea a fost condamnata sa petreaca in fiecare an cate patru luni in Infern. In timpul acestor luni cat Persefona sta pe tronul Infernului alaturi de sotul sau, mama sa, Demeter, poarta doliu si nu mai lasa Pamantul sa rodeasca, fapt ce reprezinta modul in care vechii greci explicau anotimpurile.
De remarcat este faptul ca numarul semintelor mancate de Persefona variaza, depinzand de versiunea in care povestea este spusa. Numarul semintelor despre care se zice ca Persefona le-ar fi mancat se inscrie intre trei si sapte insemnand un singur anotimp sterp (3 sau 4 seminte) sau doua sezoane infertile (jumatate de an), in cazul in care Persefona ar fi mancat 6 sau 7 seminte.
* Rodia evoca de asemenea zeita-trinitate egeeana, cea care a evoluat devenind Hera si care este adesea reprezentata ca oferind rodii ca in cultul imaginii din Heraionul din Argos, sculptat de Polykleitos. Dupa Carl A. P. Ruck si Danny Staples, rodia este un surogat al capsulei narcotice de mac , asemanandu-i-se acestuia ca forma si interior compartimentat. Pe un sigiliu micenian ilustrat in lucrarea lui Joseph Campbell Occidental Mythology 1964, figura 19, zeita cu secure bifida (labrys) ofera trei capsule de mac cu mana dreapta si isi sustine sanul cu cea stanga . Ea intrupeaza in acelasi timp aspectele sale de zeita duala: datatoare de viata si aducatoare de moarte. Titanul Orion este reprezentat “casatorindu-se” cu Side, nume care in Boeotia inseamna "rodie". Alte dialecte grecesti numesc rodia ca “rhoa”, fiind intr-o posibila legatura cu zeita Pamantului, Rhea, fapt inexplicabil in greceste , dar pe care mitologul Karl Kerenyi il gaseste ca fiind sugestiv si care considera ca aceasta consonanta ar putea deriva dintr-un strat mai profund al unei limbi pre-indoeuropeene.
* In secolul al VI-lea inainte de Cristos, Polykleitos a luat fildes si aur pentru a sculpta-o pe Hera in templul sau din Argos. Aceasta tinea un sceptru intr-o mana si daruia rodia ca pe o sfera regala cu cealalta mana. "Despre rodie nu trebuie sa spun nimic", soptea calatorul Pausanias in secolul al II-lea e.n., "pentru ca povestea sa e ceva ce tine de mister". Intr-adevar, in legenda lui Orion se spune ca Hera a transformat-o pe rodia-Side (o cetate antica din Antalia) in intunecata Erebus "pentru vina de a fi indraznit sa rivalizeze cu frumusetea Herei", ceea ce ar putea fi punctul de conexiune cu mai vechea poveste a lui Osiris si Isis. De vreme ce egiptenii antici identificau constelatia Orion ca fiind Sah, "sufletul lui Osiris", asemanarea acestor mituri pare sa le suprapuna pana la identificare. Hera poarta nu o cununa sau o tiara sau o diadema, ci evident o corola de rodie, pe post de coroana zimtata.] In anumite reprezentari artistice, gasim rodia in mana Mariei, mama lui Iisus.
* In timpurile moderne, rodia inca poarta puternice simboluri pentru poporul grec. Astfel, in zile importante din calendarul ortodox grec , ca Infatisarea Maicii Domnului si ziua Craciunului, a devenit traditional ca la masa sa fie puse "polysporia", cunoscute si sub vechiul nume de "panspermia" in anumite regiuni ale Grecei. In trecut, acestea erau date ca ofranda zeitei Demeter si altor zei pentru fertilitatea pamanturilor, pentru sufletul mortilor sau in slava lui Dionis. In vremurile moderne, incarcatura simbolica este preluata de Iisus si de fecioara Maria. Pentru greci, rodiile ocupa un loc important in timpul ceremoniilor de casatorie sau la funeralii. Pentru comemorarea mortilor, grecii pregatesc "kollyva" (coliva) ca ofranda, aceasta fiind pregatita din grau fiert, amestecat cu zahar si ornata cu rodii. O alta traditie din Grecia cere ca rodia sa fie sparta la pamant cu ocazia casatoriei, de Anul Nou sau cand se cumpara o casa noua, musafirul aducand o rodie in dar, rodie ce este plasata sub sau langa iconostasul casei ( "ikonostasi"), ca simbol al abundentei, al fertilitatii si al norocului . Decoratiile cu rodie sunt obisnuite in Grecia si ele sunt vandute in multe magazine cu bunuri gospodaresti.

Altele
* Rodia este unul dintre simbolurile Armeniei, reprezentand fertilitatea, abundenta si casatoria.
* Rodia este considerat fruct traditional in Israel, si este folosit in cadrul ceremoniilor de Iom Kipur si Sukkot (sarbatoarea recoltei) ce au loc in lunile Septembrie - Octombrie. Traditia spune ca la sfarsitul zilei de post negru in onoarea zilei de Iom Kipur, sa se manance seminte de rodie pentru a celebra viata dulce si plina (ca sucul de rodie) si viata vesnica.
* Este simbolul oficial al mai multor orase din Turcia.
* Nemuritorii, unitatea de infanterie de elita din Persia antica, aveau sulite cu contragreutati in forma de rodie la maner, facute din aur ( pentru ofteri) sau din argint (pentru infanteristii obisnuiti). In Iranul de astazi, inca se crede ca fructul e aducator de sanatate si viata lunga.
* Coranul mentioneaza rodia de 3 ori (6:99, 6:141, 55:068) —din care, de doua ori ca exemplu de lucruri bune create de Allah si o data ca fiind fructul gasit din gradina Edenului.
* Sucul de rodie lasa pete permanente pe tesaturi, daca nu este spalat imediat cu apa si numai inalbitorii mai pot indeparta aceste pete ulterior.
* Sucul de rodie este utilizat pentru vopsirea naturala a tesaturilor nesintetice.
* Sucul de rodie devine albastru cand e supus unor conditii de mediu bazic (alcalin), pe acelasi principiu ca si hartia de turnesol.
* Desi nu face parte din flora spontana a Chinei, Coreei sau Japoniei, rodierul este larg cultivat aici, in livezi extinse. E utilizat pe scara larga ca bonsai, pentru florile sale si pentru coaja rasucita pe care o pot avea exemplarele varstnice.
* Rodia (cunoscuta in multe limbi ca “grenade”; in romaneste i se spune si "granata") a dat numele sau grenadei de mana, datorita formei, marimii si asemanarii dintre semintele de rodie si fragmentele de grenada. De asemenea, numele granatului mineral e dat de asemanarea cromatica dintre acesta si rodie. In multe limbi (bielorusa, spaniola, franceza, poloneza si ebraica), cuvintele care desemneaza aceste trei elemente sunt identice.
* Balaustinele sunt florile de rodie de un rosu trandafiriu care au un gust amar. In medicina, acestea sunt folosite in forma uscata pentru efectul lor astringent. Termenul de balaustine (din latina: balaustinus) este folosit pentru a desemna si culoarea rosie a rodiei (rosu-grena)).
* Rodia era emblema personala a imparatului roman Maximilian I si a Caterinei de Aragon.
* In emisfera nordica, fructul este in sezon din septembrie pana in ianuarie, iar in emisfera sudica din martie pana in mai.
* Rodia este simbol divin in serialul lui Pinto Ricardo, The Stone Dance of the Chameleon.
* Rodia este unul din simbolurile Herei .
* Este denumita si “hrana mortilor”.
* In slujbele de pomenire ale crestinilor ortodocsi, semintele de rodie sunt folosite la "koliva", care este sfiintita si mancata apoi de catre cei indoliati.

#4 Useril este offline   Maya 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 10,203
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany

Postat 02 December 2009 - 03:11 PM

-RODIA-


Imagine postata



Rodia (punica granatum) cultiva in prezent atat în regiunile mediteraneene cît si în alte tari precum: Afganistan, Pakistan, Iran, Himalaya, nordul Indiei, Asia, Malayezia, Spania, California, Arizona..


Proprietati nutritive pro 100 g:

* Calorii 79
* Proteine 0,7 g
* Grasimi 0,6 g
* Zaharuri 16,9 g
* Calciu 9 mg
* Caliu 264 mg
* Fosfor 18 mg


Rodia apartine familiei Punicaceae.
Planta este un arbust sau o tufa cu multe ramificatii,si poate creste între 2 si 5 m.Frunzele sînt lucioase,iar florile au o culoare rosie-portocalie.Si pentru ca înfloresc toata vara,multi le tin pe terase,sau în gradini ,pentru înfrumosetarea/decorul acestora.
Fructele sînt mari,aproape rotunde,au o coaja lucioasa,rosie-rozalie.Cînd sînt copate,cedeaza putin la apasarea cu degetul.Daca sînt prea moi,nu mai sînt bune,pot fi chiar alterate.Daca fructul are o coaja mata,sau patata,este vechi.
Fructele proaspete se pot pastra la loc racoros,maxim o luna.Depozitate la racoare timp îndelungat,coaja devine mata,iar fructul se întareste.Nu mai este bun de mîncat,sau pentru suc,dar se pot recupera semintele,sau se poate pisa si folosi pe post de masca pentru împrospatarea tenului.Rodiile se culeg în stare coapta.Dupa recolta fructul nu mai produce zaharuri.
Interiorul fructului este format din multe boabe/graunte carnoase-zemoase.Fiecare bob,contine o samînta.Semintele se pot usca.Se folosesc pe post de condiment.Au gust acrisor.

Rodia joaca un rol foarte important în medicina si cosmetica.
Continutul ridicat de vitamine,aduce sucul de rodie în Top 10(al sucurilor bogate în vitamine),pe locul 1.Fiind bogat în fosfor,calciu,fier,magneziu,este recomandat pentru prevenirea bolilor cardiovasculare si anemiei.Protejeaza prostata,colonul si intestinul subtire.Este indicat chiar si pentru scaderea colesterolului.
Un singur fruct acopera 40% din necesarul zilnic de vitamina C a unui adult.Este bogat în vitamina A si E,acid folic si contine foarte multi antioxidanti.

În cosmetica s-a descoperit ca extractele de rodie sînt foarte bune pentru piele.Fructul contine acid elagic care are efecte anticancerigene,antimutagene,anticarcinogene,antivirale si ajuta la depigmentarea petelor produse de arsurile solare..asa s-a ajuns la cremele anti-age,pe baza de rodii care se pare ca sînt foarte eficiente =))

-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#5 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 04:14 PM

Maya, saru'mana pentru completari!!!! :) :angry:

#6 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 04:30 PM

Am uitat sa precizez: ca sa cureti o rodie, iti trebe' nitica rabdare - e munca de chinez mititel!!! Jupanu' se uita crucis la mine seara (mancam cate-o rodie de caciula in fiecare seara) cand stau si desfac fructele bob cu bob si abia apoi trec la papat!!! Le iau cu lingurita si ma desfat!!!!! :angry:

#7 Useril este offline   Maya 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 10,203
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany

Postat 02 December 2009 - 05:31 PM

foxyy a spus:

Am uitat sa precizez: ca sa cureti o rodie, iti trebe' nitica rabdare - e munca de chinez mititel!!! Jupanu' se uita crucis la mine seara (mancam cate-o rodie de caciula in fiecare seara) cand stau si desfac fructele bob cu bob si abia apoi trec la papat!!! Le iau cu lingurita si ma desfat!!!!! =))

Da,deci e clar!La fel ca pomelo,asa piglui si boabele de rodie,si apoi ma rasfat :P
Grenadine & Pomelo Sisters ;)
-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#8 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 02 December 2009 - 07:32 PM

Eu taman duminica le-am mincat pe bucati de pateu din piept de gisca, sublim.
Imi plac mult de tot, cind am noroc ii nimeresc pe cei care se curata usor, mai folosesc si metoda baterii puternic pe coaja cu partea taiata inspre castron, uneori functioneaza dar nu pentru toate bobitele.
Si se intimpla si sa nimeresc pe cei ale caror bobite sunt tari, acolo e mare deziluzie ca dupa ce stau sa ii bibilesc ca sa ii curat nu ii pot minca.

#9 Useril este offline   any_annette 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 6,842
  • Inregistrat: 23-November 09

Postat 02 December 2009 - 07:37 PM

[quote name="Adriana"]Eu taman duminica le-am mincat pe bucati de pateu din piept de gisca, sublim.

Detaliaza te rog frumos, ca mi se pare fitos asa de-o masa de sarbatori.

#10 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 02 December 2009 - 07:45 PM

reteta de pateu?
tre sa o scriu la retete de mincaruri
o traduc?

#11 Useril este offline   any_annette 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 6,842
  • Inregistrat: 23-November 09

Postat 02 December 2009 - 07:50 PM

Adriana a spus:

reteta de pateu?
tre sa o scriu la retete de mincaruri
o traduc?



Wowwww ai facut-o tu? De fapt nici nu stiu de ce ma mir :floare: .
Eu ma gandeam sa-l cumpar ;) .
Deci ai pus pateu pe felia de paine proaspata si pe deasupra boabele de rodie? Atat, nu?

#12 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 02 December 2009 - 08:21 PM

any_annette a spus:

Wowwww ai facut-o tu? De fapt nici nu stiu de ce ma mir :floare: .
Eu ma gandeam sa-l cumpar ;) .
Deci ai pus pateu pe felia de paine proaspata si pe deasupra boabele de rodie? Atat, nu?

Nu, nu l-am facut-o eu dar cum mai am o bucata de piept de rata in congelator ma gindesc sa-l fac.
O sa postez atunci reteta. :lol:
Se poate incerca si varianta rapidulescu adica pateu de gisca/rata cumparat intins pe felii de baguette sau crakers si decorat cu citeva bobite de rodii.
Noteaza-ti sa ne-o trecem pe meniul de Craciun sau de Revelion, si sa nu uiti sa-mi amintesti :hello:

#13 Useril este offline   any_annette 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 6,842
  • Inregistrat: 23-November 09

Postat 02 December 2009 - 08:28 PM

Adriana a spus:

any_annette a spus:

Wowwww ai facut-o tu? De fapt nici nu stiu de ce ma mir :floare: .
Eu ma gandeam sa-l cumpar :hello: .
Deci ai pus pateu pe felia de paine proaspata si pe deasupra boabele de rodie? Atat, nu?

Nu, nu l-am facut-o eu dar cum mai am o bucata de piept de rata in congelator ma gindesc sa-l fac.
O sa postez atunci reteta. :D
Se poate incerca si varianta rapidulescu adica pateu de gisca/rata cumparat intins pe felii de baguette sau crakers si decorat cu citeva bobite de rodii.
Noteaza-ti sa ne-o trecem pe meniul de Craciun sau de Revelion, si sa nu uiti sa-mi amintesti :lol:


Pai ti-am zis ca mi se pare foarte interesanta ideea, asa ca o sa tin cont, pateu de gasca am vazut si anul trecut in perioada sarbatorilor la alimentara, anul asta o sa iau.
Chiar sa stii ca ma duc sa-mi scriu acolo pe caiet, merci mult ;) !

#14 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 08:36 PM

Adriana a spus:

any_annette a spus:

Wowwww ai facut-o tu? De fapt nici nu stiu de ce ma mir :floare: .
Eu ma gandeam sa-l cumpar ;) .
Deci ai pus pateu pe felia de paine proaspata si pe deasupra boabele de rodie? Atat, nu?

Nu, nu l-am facut-o eu dar cum mai am o bucata de piept de rata in congelator ma gindesc sa-l fac.
O sa postez atunci reteta. :lol:
Se poate incerca si varianta rapidulescu adica pateu de gisca/rata cumparat intins pe felii de baguette sau crakers si decorat cu citeva bobite de rodii.
Noteaza-ti sa ne-o trecem pe meniul de Craciun sau de Revelion, si sa nu uiti sa-mi amintesti :hello:



Adriana, e musai de folosit pateu de gasca? Io am in frigider o cutie cu pate de porc - se merita sa intind pateul pe paine si sa azvarl peste cateva boambe de rodie? Ori e pacat de bietu' fruct? :mrgreen:

#15 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 02 December 2009 - 08:52 PM

Incercarea moarte n-are :mrgreen:

#16 Useril este offline   Foxyy 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 13,823
  • Inregistrat: 24-November 09
  • Location: H P

Postat 02 December 2009 - 09:00 PM

Adriana a spus:

Incercarea moarte n-are :mrgreen:


moare cine-ncearca! =)) :mrgreen:

#17 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 03 December 2009 - 10:06 AM

foxyy a spus:

moare cine-ncearca! :angry: :mrgreen:

Las' ca nu mori tu dintr-o rodie, poate ti se indeplineste vreo dorinta :pupic:

#18 Useril este offline   Eataly 

  • Moderator
  • Grup: Moderators
  • Postari: 7,961
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationTorino

Postat 03 December 2009 - 12:42 PM

Eu, e al doilea an ca vreau sa fac jeleu de rodii si nu ma pornesc. :appl:

#19 Useril este offline   Adriana 

  • Site Admin
  • Grup: Administrators
  • Postari: 11,047
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT

Postat 03 December 2009 - 01:35 PM

Eataly a spus:

Eu, e al doilea an ca vreau sa fac jeleu de rodii si nu ma pornesc. :appl:

Nu te invidiez ba chiar as zice ca te compatimesc :D
Cum ai de gind sa curati si sa storci toate bobitele?

#20 Useril este offline   moatza 

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 5,542
  • Inregistrat: 25-November 09
  • Locationtot aici

Postat 03 December 2009 - 01:37 PM

[quote="Maya
* Calorii 79
* Proteine 0,7 g
* Grasimi 0,6 g
* Zaharuri 16,9 g
* Calciu 9 mg
* Caliu 264 mg
* Fosfor 18 mg
[/quote]

adica potasiu, K, nu? parc-ai fi profa mea de chimie din scoala generala, sora actritei Leopoldina Balanuta. numai ea-i zicea asa si nici n-am mai auzit de-atunci!
n-am mai mancat de mult timp rodie! cred ca nu prea m-a impresionat cand am mancat. :roll:

Arata acest topic


  • 3 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi


Parteneri: Creare site de prezentare Creare site responsive Creare site